Efecte speciale

Romanii le mai spun trucaje. Pentru unii reprezinta tocmai partea urata dintr-un film. Pentru majoritatea in schimb, reprezinta unul dintre punctele forte ale industriei cinematografice. Sunt mai jos doua filmulete despre istoria efectelor speciale. Primul mi-a placut in mod deosebit, dar nici celalalt nu e de lepadat.

Un motiv pentru care-mi place mai mult filmuletul de mai sus poate fi si melodia de pe fundal (care e ceva mai mult):

Istoria efectelor speciale vazuta prin alti ochi:

Baietii stiu sa cante

Putina miscare, vineri dimineata, nu strica. Tocmai de aceea am ales melodiile de mai jos sa-mi deschida ziua.

Vrei un sfat?

Tocmai am aflat cu oroare ca o cunostinta de-a mea a ajuns consilier in cadrul unui minister. Respectivul era un betiv, un tip care isi pierdea noptile prin cluburi si baruri si isi consuma toata energia pe distractii. A fost un elev slab, un student slab si printr-un concurs nefericit de situatii (fie pentru mine, fie pentru el) am ajuns la un moment dat sa fim colegi in cadrul unui master. Am aflat ca suntem colegi cand a venit la un examen, m-a intrebat cum se numeste materia si m-a rugat sa il ajut pentru ca nu stie nimic, fiind a doua oara cand intra in cladirea universitatii (prima data fiind atunci cand s-a inscris). Se poate sa avem un sistem educational foarte prost, care sa nu reprezinte un etalon al performantelor. Totusi, respectivul nu avea nici simt practic si nici nu dadea dovada de vreun fel de empatie sociala. Cu alte cuvinte nu stiu cat de bine ar putea sa aplice niste masuri (gandite de el!!!) si cu atat mai putin pentru o societate de care nu-i pasa catusi de putin. De ce zic asta? Pentru ca atunci cand cheltui pe distractii banii familiei, foarte multi de altfel (familie in care capul e un influent om politic si in acelasi timp un manager destoinic al unei societati de stat, care se afla in prag de faliment -ghici din cauza cui?!) eu consider ca tu de fapt cheltui banii trecuti prin sita murdara a statului, bani proveniti de la contribuabili. Nu ma numar printre ei, nu am dreptul sa il cert pentru asta. Dar, venit de pe Marte cum sunt, ma minunez sa aflu lucruri pe care le banuiam. Ma intreb cum poate influenta societatea activitatea lui... si nu vreau nici macar sa incerc sa-mi raspund.
Ma sperie gandul ca mai am si alte cunostinte care pot fi in situatia lui. Si stiu foarte bine ca acestia nu dau doi bani pe societate, pe economie, pe cultura, pe cunoastere, etc.
Azi se implinesc 150 de ani de la unificarea Italiei. La multi ani!